Łengua usricheana
El usricheàn (anca conosesto come Hunsrickisch[3] o Hunsrückisch o anca usrichean riograndeze) el ze na lengua zermànega, derivada dal dialeto Hunsrückisch. Ła ze considerada, dal 2012, parte del patrimonio stòrego e cultural del stado del Rio Grande do Sul[4] e, dal 2016, come patrimonio culturał imateriał del stado de Santa Catarina.[5] Ła ze anca łéngua cofisial inte i comuni de Antônio Carlos (SC),[6] Barão (RS),[7] Ipumirim (SC),[8] Ouro (SC),[9][10] Santa Maria do Herval (RS) [11] e San João do Oeste (SC).[12]
Hunsrickische Sproch | |
---|---|
Nome locaƚe | Hunsrickisch |
Tipo | łéngua, łéngua viva e dialèto |
Parlà in | Braziłe |
Autòctono de | Amèrica del Sud |
Parlanti | |
Totałe | 1 225 000[1] - 3 000 000[2] |
Caratarìsteghe | |
Scritura | alfabeto usricheàn e alfabeto latin |
Clasifegasion lenguìstega | |
łéngua umana łéngue indoeoropee łéngue zermàneghe łéngue zermàneghe osidentałi łéngue altozermàneghe altozermànego sentrałe łéngue todesche sentrałi osidentałi lingue franconi centrali (it) dialetto mosellano (it) | |
Còdazi | |
ISO 639-3 | hrx |
Glottolog | riog1239 |
Ethnologue | hrx |
IETF | hrx |
Destribusion zeogràfega | |
Stadi dal Braziłe in che se parla usrichean Posti ndove al usrichean l'è na łengua coofisial |
In Braziłe, el usricheàn el ze parlà in calche rejon de i stadi de Spirito Santo, Rio Grande do Sul e Santa Catarina. Ła łéngua ła ze parlada anca inte łe rejon del Nordest de ła Argentina e del Sudest del Paraguai.[13]
Notasion
🔥 Top keywords: Wikipedia:PrinsipioCarles PuigdemontSeconda guera mondiałeVa%C5%82utaSpeçałe:SercaWikipediaSpeçałe:ÙltimiCanbiamentiJuto:JutoWikipedia:ContatiAsunciónAlfabetoŁéngua vènetaModeło:InterprojetoSpeçałe:LeMeDiscussionVenesiaPortałe:ComunitàThe Brave Little Toaster (film)Carlos SantanaCategoria:Nasesti inte el 1956Wikipedia:CiàcołeGuglielmo MarconiFile:Green Arrow Up.svgMediaWiki12 de majoJuto:Canałe IRCJack NicholsonFrémicourtVènetoWikipedia:CopyrightWikipedia:Modełi racomandaiTeraRumateraChicagoŁéngoa ładina640Consonante aprosimanteMoreaPearàEncyclopædia Britannica