E Centauri
Dati ginirali | |
---|---|
Classi spittrali | B9V/A0V/A1V |
Custiddazzioni | Cintauru |
Curdinati (a l'èbbica J2000.0) | |
Ascinsioni ritta | 12h 08m 14,7s |
Diclinazzioni | −48° 41′ 32,9″ |
Dati fisici | |
Raggiu mediu | 1,9-2,5 R☉ |
Massa | 3,38 ± 0,09 |
Vilucitati di rotazzioni | 74 km/s |
Timpiratura superficiali | 9 886 K |
Luminusitati | 302 L☉ |
Innici di culuri (B-V) | -0,04 (U-B) / -0,01 (B-V) |
Distanza | 562 ± 20 a.l. (172 ± 6 pc) |
Dati ussirvativi | |
Magnitùdini apparenti | +5,34 |
Magnitùdini assuluta | -0,8 |
Parallassi | 5,8040 ± 0,2042 mas |
Motu propriu | AR: -27,27 mas/annu - Dic.: -7,34 mas/yr |
Vilucitati radiali | 7,20 km/s |
Avutri nomi dâ stidda | |
Lista | E Centauri, CD 47°7396, HR 4620, HD 105416, HIP 59184, SAO 223235 |
E Centauri (E Cen) eni na stidda ca si trova nnâ custiddazzioni dû Cintauru. Grazzi â sô magnitùdini apparenti uguali a 5,34, poni essìri talìata a occhiu nuru 'n lucalitati sìenza troppu nquinamentu luminusu. Tramiti i misurazzioni dû satèlliti artificiali Gaia ncapu a parallassi dâ stidda, sapemu ca idda si trova a circa 560 a.l. (170 pc) di distanza dâ Terra.[1]
Chista eni na stidda giganti di classi A o classi B nnâ siquenza principali, cu nu valuri spittrali di B9.5/A0V.[2] E Centauri avi na massa 3,38 voti supiriuri a chidda sulari[3] e nu raggiu calculatu 'n 1,9/2,5 voti supiriuri a chiddu sulari a secunna dû metodu usatu.[4] A fotusfera di chista stidda irradia enirgìa a na timpiratura efficaci di 9 886 K, cu na luminusitati 302 voti supiriuri a chidda sulari.
E Centauri eni vicinu â fini dâ fasi di siquenza principali, e si tìurizza ca avi già spìrimintatu u 102% dû tempu tutali 'n chista fasi.[5]
Note
Talìa puru
- Custiddazzioni dû Cintauru
- Stidda giganti
Lijami di fora
- Wikisky mmàggini di E Centauri