Zaicear

Există două păreri privitoare la originea denumirii orașului Zaicear. Una dintre ele spune că denumirea ar fi de origine turcă. Cea de-a doua părere spune că ar fi de origine românească: sintagma „Zăii cer” [un sacrificiu, o ofrandă], cu alte cuvinte: „Zeii cer”^[3]. Orașul mai este cunoscut în română și sub numele de Zăiceari.^[2]

In apropiere este satul Gamzigrad, lângă care sunt ruinele cetății Felix Romuliana din fosta provincie Dacia Ripensis. La Felix Romuliana s-au născut împărații romani Galerius (293–311), Maximinus (305–312) si Licinius (308–324).

Zaicear este orașul principal al regiunii Timočka Krajina (în românește: „Frontiera Timocului”).

În 2008, populația orașului Zaječar era estimată la 39.614 locuitori^[6].

• Localități cu o majoritate a sârbilor: Zaicear, Borovac, Brusnik, Veliki Izvor, Veliki Jasenovac, Vražogrnac, Vratarnica, Vrbica, Gamzigrad, Gornja Bela Reka, Gradskovo, Grlište, Grljan, Zagrađe, Zvezdan, Jelašnica, Klenovac, Koprivnica, Lasovo, Lenovac, Leskovac, Lubnica, Mali Izvor, Marinovac, Metriš, Nikoličevo, Planinica, Prlita, Rgotina, Salaš, Selačka, Tabakovac, Trnavac, Halovo, Čokonjar și Šljivar.
• Localități cu o majoritate a valahilor / românilor: Dubočane, Mala Jasikova și Šipikovo.
• Localități cu o majoritate relativă a sârbilor : Velika Jasikova și Mali Jasenovac.
• Localități cu o majoritate relativă a valahilor / românilor: Glogovica.

În apropiere de localitatea Zaicear, în satul Gamzigrad, se găsește situl roman Romuliana sau Felix Romuliana, un castru unde a murit și a fost înmormântat împăratul Caius Galerius Valerius Maximianus (născut pe la 250) - decedat în 311. Situl se compune din fortificații, palat în partea de nord-vest a complexului, bazilici, temple, băi calde, complex comemorativ și un tetrapylon. Situl oferă o mărturie unică a tradiției construcției romane marcate de ideologia perioadei celei de-a doua Tetrarhii.

Situl este înscris în lista patrimoniului mondial al Organizației Națiunilor Unite pentru Educație, UNESCO.

Repartiția locurilor Adunării Municipale (alegerile locale din 2004)^[8]:

În urma alegerilor locale din Serbia care au avut loc în 2012, cele 51 de locuri ale adunării municipale din Zaječar au fost repartizate astfel:^[9]

• Galerius (250-311), împărat roman (a murit și a fost înmormântat aici)
• Maximinus Daia (270-313), împărat roman
• Licinius (n. cca 250, la Romuliana, azi Zaječar - d. 325, Thessalonica), împărat roman (308-324)
• Nikola Pašić (1845–1926), diplomat și om politic
• Svetozar Marković (1846–1875), socialist sârb;
• Dragoslav J. Popović (1878 - 1928), medic militar;
• Zoran Radmilović (1933-1985), actor.
• Mirko Cvetković (n. 1950), om politic sârb, Președinte al Guvernului Republicii Serbia (din iulie 2008 până în iulie 2012)

• Calafat, România
• Vidin, Bulgaria

• Consulatul onorific al României

• România - Hartă administrativă, Stiefel Eurocart: Stiefel Vaamer Eurocart SRL, Oradea, 2002 - Stiefel GmbH Lenting - Stiefel Eurocart Kft Budapest - Stiefel Eurocart s.r.o. Bratislava - Stiefel Verlag Mariazell - Stiefel Verlag AG St. Gallen
• Књига 1, Становништво, национална или етничка припадност, подаци по насељима, Републички завод за статистику, Београд, фебруар 2003, ISBN 86-84433-00-9
• Књига 9, Становништво, упоредни преглед броја становника 1948, 1953, 1961, 1971, 1981, 1991, 2002, подаци по насељима, Републички завод за статистику, Београд, мај 2004, ISBN 86-84433-14-9

• Locuri din Patrimoniul Mondial UNESCO

• Official page of Zajecar City
• Online portal of Zajecar City Arhivat în 21 iulie 2019, la Wayback Machine.
• Zajecar news
• Zvezdan.hpage.com (PDF Knjige,Clipovi,Stari RTB Crtani,Vesele Slike,Topografske Karte,...) Arhivat în 4 martie 2016, la Wayback Machine.