În perioada medievală pecete târgului Botoșani, pe post de marcă heraldică, avea o pasăre care a fost citită, mai ales, ca păun și interpretată ca simbolizând faptul că veniturile târgului Botoșani făceau parte din izvoarele de venituri ale doamnei Țării Moldovei^[1]

La 28 martie 1865 prefectul județului Botoșani a raportat ministrului de interne de la București că primarul orașului Botoșani i-a comunicat că la ședința consiliului comunal s-a aprobat o nouă marcă a sigiliului Primăriei, diferită de cea județeană. La raport a fost anexată descrierea sigiliului: marca reprezenta un desen încadrat într-un cerc liniar continuu, având în câmp imaginea unui turn crenelat de cetate roșu, cu ziditura tot roșie, cu poarta deschisă, flancat de două turnulețe mici, mai înalte cu cupolele conice albastre și data "1865 " între ele, așezat pe o teras cafenie; în prim plan în fața porții în vârful unei movile verzi este înfipt vertical o coasă cu lama albastră spre stâng a și coada din lemn natural; turnul este surmontat de o coroană princiară de aur ce timbrează două scuturi dreptunghiulare înclinate unul spre altul, atingându-se într-un colț și vârfurile scuturilor atingând vârfurile turnulețelor laterale; scutul din dreapta poartă acvila Țării Românești, coronat și cu zborul desfăcut în jos, iar cel din stânga - capul de bour al Moldovei, reprezentat ca zimbru (cu barbă) și având între coarne o stea cu 6 raze, ambele steme necolorate; abrisurile sunt negre, iar în exerg într-un rând avem legenda: "- PRINCIPATELE - UNITE - ROMÂNE - PRIMERI A URBI BOTOȘANI -"

Stema: scut tăiat: în cartierul superior, pe roșu, un păun de aur văzut din față. cu capul spre dreapta; în cartierul inferior, pe albastru, Sfântul Gheorghe ecvestru, de argint, străpungând cu lancea balaurul, de același metal, cu limba roșie. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint, formată din cinci turnuri. Fig. 122. Semnificația. Pasărea din primul cartier este vechea stemă a orașului, întâlnită în sigiliile din epoca feudală; sfântul din cartierul secund, patronul orașului, simboliza în trecut lupta contra otomanilor.^[2]

În 2010 a fost aprobată stema municipiului Botoșani compusă dintr-un scut triunghiular francez antic, cu marginile rotunjite. În vârful scutului, în câmp roșu, se află un păun de aur, conturnat, cu coada desfăcută. În partea superioară, în câmp argintiu, se află Crucea Sfântului Gheorghe, de culoare roșie. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu 7 turnuri crenelate.

Semnificațiile elementelor însumate: Păunul semnifică statutul unic al orașului medieval Botoșani, acela de apanaj al Doamnei Moldovei, fiind prezent încă din Evul Mediu pe sigiliul orașului. Crucea Sfântului Gheorghe face referire la sfântul patron al orașului Botoșani, fiind hramul bisericii ridicate de Petru Rareș în centrul târgului medieval. Coroana murală cu 7 turnuri crenelate semnifică faptul că localitatea are rangul de municipiu reședință de județ.^[3]

Anatol Eremia

Date personale
Naționalitate	român
Modifică date / text

Anatol Eremia (n.  ?) este un lingvist și specialist în onomastică din Republica Moldova.

S-a născut la 3 iulie 1931, în orașul Cahul, în familia profesorului Ilie Eremia.

https://logosplus.ifr.md/index.php/echipa/proiect-de-cercetare-nr-2/326-anatol-eremia

http://akademos.asm.md/files/117-123.pdf

http://www.akademos.asm.md/files/182_184_%20Protectorul%20toponimiei%20nationale%20doctorul%20habilitat%20in%20filologie%20Anatol%20Eremia%20la%2085%20de%20ani.pdf

https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/238-244_7.pdf

1. Localitățile Republicii Moldova: itinerar documentar-publicistic ilustrat. Volumul 1: A-Bez. Chișinău: Draghiștea, 1999. 470 p.Explicații privind elaborarea prezentei lucrărri, pp. 4-5Pavel Cocârlă. Cunoscînd trecutul vom păți mai siguri în viitor, pp. 11-17;Anatol Eremia. Restabiliarea și pocrotirea fondului toponimic național, pp. 18-22;Abaclia-Bezeni, pp. 23-444Legea Republicii Moldova privind organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova, nr. 191-XIV din 12 noiembrie 1998, pp. 445-467.2. Localitățile Republicii Moldova: itinerar documentar-publicistic ilustrat. Volumul 2: Bi-Buz. Chișinău: Draghiștea, 2000. 646 p. Înățate în chinuri, arse în flări, spălate în lacrmi, vetrele noarte strămoșești, pp. 9-19Biești-Buzdugeni, pp. 20-564;Anexa nr. 1. Beleavinți, pp. 565-575.Anexa nr. 2. Aprecieri după vol. 1, pp. 576-580Anexa nr. 3. Notițe suplimentare (Personalități marcante omise în localitățile incluse în volumul 1), pp. 581-587.3. Localitățile Republicii Moldova: itinerar documentar-publicistic ilustrat. Volumul 3: C-Ch. Chișinău: Draghiștea, 2001. 646 p. Tudor Țopa. Represiuni și deportări masive din localitățile Republicii Moldova, pp. 8-18CAhul-, pp. 19-644Sumar4. Localitățile Republicii Moldova: itinerar documentar-publicistic ilustrat. Volumul 4: Ci-Cor. Chișinău: Draghiștea. 2002. 664 p. ISBN 9975-9700-3-6Anatol Eremia. Identitatea toponimică românească, pp. 8-16.Cigîrleni-Corteanul Nou, pp. 17-643Anexa nr. 1, pp. 644-6555. Localitățile Republicii Moldova: itinerar documentar-publicistic ilustrat. Volumul 5: Cos-Dră. Chișinău: Draghiștea, 2005. ISBN 9975-9868-1-1Serafim Andrieș. Solurile - bogăția supremă a Moldovei, pp. 8-14Ion Hâncu. Alogenii și soarta băștinașilor din spațiul pruto-nistrean în anchitate și evul mediu timpuriu, pp. 15-24.Cosăuți-Drăsliceni, pp. 25-612.Anexa nr. 1. Note suplimentare (Completări la localitățile incluse în volumele 1-4), p. 623-628.6. Localitățile Republicii Moldova: itinerar documentar-publicistic ilustrat. Volumul 6: Dre-G. Chișinău: Draghiștea, 2006. ISBN 9975-9868-2-XBoris Găină. Faima viticulturii și vinificației Republicii Moldova, pp. 9-16.Anatol Eremia. Toponimia românească basarabeană, pp. 17-23.Drepcăuți-Gvozdova, pp. 24-764Aprecieri critice, pp. 765-768.7. Localitățile Republicii Moldova: itinerar documentar-publicistic ilustrat. Volumul 7: H-Le. Chișinău: Draghiștea, 2007. 725 p. ISBN 978-9975-9700-4-4Alecu Reniță. Apa este sinonimul vieții, pp. 9-12;Anatol Eremia. Toponimia de proveniență alogenă din Basarabia, pp. 13-22;Hagichioi-Leușeni, pp. 23-700Anexa nr. 1. Gura-Oituz, pp. 701;Anexa nr. 2. Note suplimentare (Completări la localitățile incluse în volumele 1-6); pp. 702-715Anexa nr. 3. Aprecieri critice după vol. 1-6, pp. 716-718.8. Localitățile Republicii Moldova: itinerar documentar-publicistic ilustrat. Volumul 8: Li-M. Chișinău: Draghiștea, 2008. ISBN 978-9975-9700-3-7Tudor Șopa. Spațiul pruto-nistrean în istoria Războiului al Doilea Mondial, pp. 9-22.Victor Ladniuc. Satele basarabene în contextul adevărului istoric, pp. 23-44Lidovca-Musteața, pp. 636Anexa nr. 1. Note suplimentare (Completări la localitățile incluse în volumele 1-7), pp. 637-648.Anexa nr. 2. Aprecieri după volumele 1-7, pp. 649-6509. Localitățile Republicii Moldova: itinerar documentar-publicistic ilustrat. Volumul 9: N-O. Chișinău: Draghiștea, 2009. 638 p. ISBN 978-9975-9895-0-3Mâtcu Matei. Populația și așezările noastre umane, pp.9-18Ion Chitoroagă. Cetățile Moldovei, pp. 19-28.Anatol Eremia. Nume de locuri și localitățile fosrtificate în toponimia istorică a Basarabiei, pp. 29-40.Naslacvea-Oxentea, pp. 605.Anexa nr. 1. Note suplimentare (Completări la localitățile incluse în volumele 1-8), pp. 606-630.Anexa nr. 2. Aprecieri după volumele 1-8, pp. 631-63410. Localitățile Republicii Moldova: itinerar documentar-publicistic ilustrat. Volumul 12: Să-Sv. Chișinău: Fundația „Draghiștea”, 2012. 804 p. ISBN 978-9975-4210-4-1Dinu Poștarencu. Organizarea sministrativ teritorială a Basarabiei în perioada țaristă. pp. 9-20.Mihai Lescu. Cartea destinului nostru, pp. 21-40.Paicu-Puțintei, pp. 41-768.Anexa nr. 1. Note Suplimentare (Completări la localitățile incluse în volumele 1-9)Anexa nr. 2. Aprecieri după volumele 1-9, pp. 796-799.11. Localitățile Republicii Moldova: itinerar documentar-publicistic ilustrat. Volumul 11: R-Sa. Chișinău: Fundația „Draghiștea”, 2013. 548p. ISBN 978-9975-4459-5-5îIoan Popa, Luiza Popa. Mărturii ale prezeței românești la este de Nistru, pp. 9-17;Anatol Eremia. Rîurile dintre Prut Și Nistru, pp. 18-27;Racovăț-Sauca, pp. 28-527;Anexa nr. 1. Note suplimetare (Completări la localitățile incluse în volumele 1-10), pp. 528-54312. Localitățile Republicii Moldova: itinerar documentar-publicistic ilustrat. Volumul 12: Să-Sv. Chișinău: Fundația „Draghiștea”, 2014. 688 p. ISBN 978-9975-4459-9-3Alexandru Ganenco. Coloniile germane din Basarbia, pp. 9-17Vasile Micu. Agricultura - speranța renașterii și dăinuirii noastre, pp. 18-32.Săghieni-Svetlîi, pp. 33-667Anexa nr. 1. Note suplimentare (Completări la localitățile incluse în volumele 1-11), pp. 668-677.Anexa nr. 2. Aprecieri după volumele 1-11, pp. 678-683.13. Localitățile Republicii Moldova: itinerar documentar-publicistic ilustrat. Volumul 13: Ș-Tî. Chișinău: Fundația „Draghiștea”, 2015. 516 p. ISBN 978-9975-3031-6-3Anatol Eremie. Localitățile basarabene dispărute, pp. 10-22Constantin Eșco. Promovarea modului sănător de viață în Republica Moldova, pp. pp. 23-31;Șalavirii Noi-Tîrzieni, pp. 32-491;Anexa nr. 1. Note Suplimentare (Completări la localitățile încluse în volumele 1-12); pp. 492-511.15. Localitățile Republicii Moldova: itinerar documentar-publicistic ilustrat. Volumul 15: Văd-Z. Chișinău: Fundația „Draghiștea”, 2017. 664 p. ISBN 978-9975-3052-6-6Gheorghe Duca, Jores Alferov. Știința și inovarea în Republica Moldova: istorie și actualitate, pp. 10-37Vădeni-Zviozdocika; pp. 38-587Anexa nr. 1. Note suplimentare (la localitățile incluse în volumele 1-14), pp. 588-621Anexa nr. 2. Apr3ecieri după încheierea proiectului Localitățile Republicii Moldova, pp. 622-635Anexa nr. 3. Mic dicționar de termeni arhaici, întâlniți în volumele LRM, pp. 636-643VIctor Landaniuc. Localitățile Republicii Moldova la închierea proiectului, pp. 644-656.

Bazinul Nistrului

1. Năslavcea
2. Bulbo
3. Răut
   1. Valea Iazului (Dostava)
   2. Dondușenilor
   3. Valea Frasinului
      1. Valea Pomilor
      2. Recea (Copăceanca)
         1. Armanca, Șerpăria, Adânca, Poiana, Bulhacul, Cășăria, Lata;
         2. Răuțel – Urucui, Teioasa,
         3. Soloneț, Hodoroaba, Hârtopul, Izvoare, Rădoaia;
         4. Chiua – Ciocănița, Seliștea, Țiganca;
         5. Iligacea – Rădiul, Hârtopul, Prisaca;
         6. Ciulucul Mare – Bulhacele,
         7. Ciulucul Mic (cu Ciulucul de Mijloc), Cișmeaua, Capșa;
         8. Molovateț – Valea Cânepii, Valea Florilor, Pogoanele, Valea Bozului;
         9. Cula – Hulboaca, Valea Odăii, Ursoaia, Dârnovățul, Măgurele, Culișoara, Suduroaia, Prihodiștea, Cumpăna;
         10. Vatici – Mana, Valea Lupului, Radova, Chetrosul; Ivancea – Sărăturile, Seliștea, Valea Pădurii, Domneasca;
         11. Cubolta – Izvoare, Seliștea, Cruhleac, Valea Corbului, Valea Crucii, Cioara, Bularga, Zgurița, Frumoasa;
         12. Căinar – Dumbrava, Valea Moșiei, Zgura, Rădoaia, Frumușica, Căinăruțul, Căldarea, Bolata;
         13. Camenca – Râpa Izvorului, Stoicani;
         14. Dobrușa – Rădiul, Valea Teiului, Odaia, Chetroasa, Chersacul;
         15. Sagala – Odaia, Colonița, Holmurile, Țarina;
         16. Cogâlnic – Găinușa, Roșcana, Valea Oii, Târșauca, Brazda, Budăiul;
         17. Drăghinici – Valea Teiului, Valea Cânepii, Salcia, Vorotețul, Valea Plopului.
4. Ichel
   1. Icheleț
   2. Suha
   3. Hulpoaia
   4. Voinova
   5. Drăsliceni
   6. Măgdăcești
   7. Teleșeul
   8. Gemenea
   9. Blaja
   10. Sămănanca
   11. Sârnauca
   12. Lunga
   13. Scurta
   14. Buzdugana
   15. Valea Zăicanei
   16. Rediul
   17. Sărădnicul