Tianwen-1

Tianwen-1 (TW-1; în chineză simplificată: ; chineză tradițională: ; literal: „întrebări către cer”) este o misiune interplanetară a Administrației spațiale a Chinei de a trimite o navă spațială robotică pe Marte, formată dintr-un orbitator, o cameră foto, un lander și un rover. Nava spațială, cu o masă totală de aproape cinci tone, este una dintre cele mai grele sonde lansate spre Marte și transportă 13 instrumente științifice.

Tianwen-1
Lansarea navei Tianwen-1, 23 iulie 2020
NumeHuoxing-1 (火星-1) (2018–2020)[1][2][3]
Tipul misiuniiȘtiință planetară cu un orbitator, lander și rover
OperatorAdministrația spațială a Chinei
COSPAR ID2020-049A
Nr. SATCAT45935
Durata misiunii1439 zile, 10 ore, 33 minute (de la lansare)
Orbitator: 2 ani (planificare)
1237 zile, 3 ore, 22 minute (de la intrarea pe orbită)
Rover: 90 soli (planificare)[4]
Proprietățile navei spațiale
Tipul navei spațialeOrbitator, lander, rover, TW-1 Deployable Camera (TDC)
ProducătorAdministrația spațială a Chinei
Masă de lansareTotal: 5.000 kg
Orbitator: 3.175 kg
Rover:240 kg
DimensiuniRover: 2.6 × 3 × 1.85 metri
Începutul misiunii
Dată lansare23 iulie 2020, 04:41:15 UTC[5]
LansatorLong March 5
Loc lansareWenchang, LC-101
ContractorChina Aerospace Science and Technology Corporation
Orbitator Marte
ComponentăOrbitator
Intrare orbită10 februarie 2021[6][7]
Lander Marte
ComponentăLander
Dată aterizare14 mai 2021 23:18 UTC[8][9][10]
Loc aterizareUtopia Planitia[11]
Rover Marte
ComponentăZhu Rong
Dată aterizare14 mai 2021 23:18 UTC (desfășurat de pe lander la 22 mai 2021, 02:40 UTC)[12]
Loc aterizareUtopia Planitia[11]
 

Misiunea a fost lansată cu succes de la Centrul de Lansări Spațiale Wenchang, la 23 iulie 2020,[13] pe un vehicul de lansare Long March 5. După 7 luni de călătorie, a intrat pe orbita în jurul planetei Marte la 10 februarie 2021.[14][7] Pentru următoarele 3 luni, sonda spațială a studiat de pe o orbită de recunoaștere, locul țintă pentru aterizarea landerului și roverului; la 14 mai a început faza de aterizare cu eliberarea capsulei care conținea landerul și roverul. Capsula a făcut o intrare atmosferică urmată de o fază de coborâre cu parașuta, după care landerul a folosit retro-propulsie pentru a face o aterizare ușoară pe Marte la ora 23:18 UTC.[9][10][15] La 14 mai, odată cu aterizarea reușită,China a devenit a treia națiune care a reușit să facă o aterizare ușoară pe Marte, după Uniunea Sovietică și Statele Unite.[16]

La 22 mai 2021, roverul Zhu Rong a coborât pe rampele de coborâre de pe platforma sa de aterizare până la suprafața lui Marte și a început primul drum pe solul marțian, trimitând înapoi pe Pământ primele imagini ale landerului singur fără rover.[17][18] După desfășurarea cu succes a roverului, China a devenit a doua națiune care a realizat acest lucru, după Statele Unite,[4][19] și prima națiune care orbitează, aterizează și eliberează un rover în prima sa misiune pe Marte.[20]

Obiectivele științifice ale misiunii se referă la geologia planetei Marte, prezența actuală și din trecut a apei, structura internă a planetei, identificarea mineralelor și diferitelor tipuri de roci la suprafață, precum și caracterizarea mediului spațial și atmosfera lui Marte.

Misiunea Tianwen-1 a fost a doua dintre cele trei misiuni spațiale trimise spre Marte în timpul ferestrei de lansare din iulie 2020, cu misiuni lansate și de agențiile spațiale naționale din Emiratele Arabe Unite (orbitatorul Hope) și Statele Unite (Mars 2020 cu roverul Perseverance și elicopterul dronă Ingenuity).

Nume

Numele Tianwen, care înseamnă „întrebări către cer” sau „căutarea adevărului ceresc”, provine din lungul poem cu același nume scris de Qu Yuan (aproximativ 340-278 î.Hr.), un poet al Chinei antice.[21][22]

Denumirea roverului

Un vot online privind preferințele publice pentru numele roverului a avut loc în perioada 20 ianuarie 2021 – 28 februarie 2021. Numele Zhu Rong a fost clasat pe locul 1 cu 504.466 voturi.[23] La 24 aprilie 2021, Agenția spațială a Chinei a anunțat că roverul misiunii se va numi Zhu Rong, care face referire la o figură mitologico-istorică din folclorul chinez asociat de obicei cu focul și lumina. [24]

Note