Patrimoniul cultural imaterial al umanității
UNESCO a întocmit o listă a Patrimoniului Cultural Imaterial cu scopul de a asigura o mai bună protecție unor elemente culturale imateriale din toată lumea și de a promova înțelegerea semnificației lor.[1] Această listă este publicată de Comisia Interguvernamentală pentru păstrarea Patrimoniului Cultural Imaterial, iar membrii acesteia sunt aleși de statele membre întrunite în Adunarea Generală a ONU.Printr-un compendiu al diferitelor comori orale și imateriale ale omenirii, programul încearcă să atragă atenția asupra importanței conservării patrimoniului imaterial, pe care UNESCO l-a identificat drept componentă esențială și depozitar de diversitate culturală(d) și expresie creativă.[2][3]
Lista a fost înființată în 2008 când a intrat în vigoare Convenția pentru Conservarea Patrimoniului Cultural Imaterial(d) din 2003.
Istorie
În 2010, programul era alcătuit din două liste:
- Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Omenirii este cea mai lungă și cuprinde „practici și expresii [care] ajută la demonstrarea diversității acestui patrimoniu și promovează înțelegerea importanței sale”.
- Lista Patrimoniului Cultural Imaterial care Are Nevoie de Conservare Urgentă este mai scurtă și cuprinde acele elemente culturale pe care țările și comunitățile implicate le consideră a fi într-o situație ce impune măsuri urgente pentru a le menține în viață.[4][5]
În 2013, în această din urmă listă erau înscrise patru elemente, ceea ce ajută statele membre să mobilizeze cooperarea și asistența internațională pentru a asigura transmiterea acestui patrimoniu prin participarea comunităților implicate. Astăzi, această listă cuprinde 35 de elemente.
Lista totală cuprindea 676 de elemente în 2022.[4]
România
România este prezentă pe Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural al Omenirii cu ritualul călușului (2005/2008), doina (2009), ceramica de Horezu (2012), colindatul de ceată bărbătească (2013, împreună cu Republica Moldova), jocul fecioresc (2015), tehnici tradiționale de realizare a scoarței (2016), mărțișorul - practici tradiționale asociate zilei de 1 martie (2017, împreună cu Republica Moldova și Bulgaria),[6] arta cămășii cu altiță (2022, împreună cu Republica Moldova) și tradițiile de creștere a cailor lipițani (2022, împreună cu Austria, Bosnia și Herțegovina, Croația, Italia, Slovacia, Slovenia și Ungaria).
Republica Moldova
Republica Moldova este prezentă pe Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural al Omenirii cu colindatul de ceată bărbătească (2013, împreună cu România ), tehnici tradiționale de realizare a scoarței (2016, împreună cu România), mărțișorul - practici tradiționale asociate zilei de 1 martie (2017, împreună cu România și Bulgaria) și arta cămășii cu altiță (2022, împreună cu România).
Galerie de imagini
Călușar din Orăștie (începutul secolului al XX-lea)
Vase de ceramică din Horezu
Vase de ceramică din Horezu
.jpg)
Vezi și
Note
Lectură suplimentară
- Mihalache, Andi. Contribuții la istoria ideii de patrimoniu. Surse, evoluții, interpretări [Contributions to the History of the Idea of Heritage. Sources, Developments, Interpretations]. Iași, Editura UAIC, 2014.
Legături externe
Materiale media legate de Patrimoniul cultural imaterial al umanității la Wikimedia Commons
- Date sintetice privind dosarele înaintate de România la UNESCO pentru înscrierea în "Lista reprezentativă a patrimoniului cultural imaterial al umanității"
- Obiective ale patrimoniului imaterial din România înscrise în lista patrimoniului mondial Arhivat în , la Wayback Machine.
- en UNESCO Portal > Culture > Intangible Heritage
- en Website of the Intangible Cultural Heritage
- en Masterpieces of the Oral and Intangible Heritage of Humanity