Metoda monografică

Dimitrie Gusti observă că pentru a vorbi despre monografie, trebuie să vorbim despre un domeniu social bine determinat, care să permită ca prin metoda observației directe să clarifice necunoscutele acelui domeniu.

Prin urmare, principala "regulă" a metodei monografice ar fi delimitarea unei teme sau regiuni și descinderea pe teren pentru a o studia la fața locului (ceea ce în metodologia antropologică se numește "observație participativă").

Dimitrie Gusti fixează șapte trăsături ale observației (v. D. Gusti, Opere, vol. I, Ed. Academiei, 1968). Observația trebuie să fie:- sinceră și obiectivă- exactă, pătrunzătoare și completă- verificată și controlată- colectivă- informată și pregătită- intuitivă.

Traian Herseni definește metoda monografică drept studiul pe teren, multilateral și intensiv, al unei unități sociale sau fenomen social. Iar ca trăsătură principală îi observă caracterul interdisciplinar și multimetodologic.

Dimitrie Gusti, discutând temeiurile teoretice ale cercetărilor monografice, a definit societatea ca o totalitate autonomă, motivată de voința socială a unor manifestări economice și spirituale (constitutive), manifestări juridice și politice (regulative), condiționate de cadrul cosmologic și biologic (natural), respectiv de cadrul istoric și psihic (social).

Monografia trebuie să cuprindă, așadar, pentru a fi completă, un studiu al tuturor cadrelor:- cadrul cosmologic: cum e așezat satul, cum e determinată viața acestuia de teritoriu (munți, ape etc.), se subteritoriu (zăcăminte etc.), și de suprateritoriu (faună, climat etc.)- cadrul biologic: studiul populației, alimentație, igienă etc.- cadrul istoric: trecutul satului- cadrul psihic: conformism și inovație, conflicte etc.

și al manifestărilor sociale: - manifestări economice: producție, câștiguri, comerț etc. - manifestări spirituale: religioase, artistice, morale, ideologice- manifestări juridice: obiceiuri juridice locale, forme de reglementare a conflictelor- manifestări politice: forme de organizare și administrare

Dimitrie Gusti atrage atenția că aceste cadre și manifestări se studiază urmărind:- unitățile sociale: familia, neamul, șezătoarea, cârciuma etc. - relațiile sociale: relații între vecini, între sexe etc.- procesele sociale: procese de orășenizare sau modernizare- tendințele de evoluție socială: dezvoltare etc.

În lucrarea sa Tehnica monografiei sociologice (1934) Henri Stahl, prezintă etapele, regulile și rezultatele cercetării monografice:- luarea contactului cu informatorii (localnicii care dețin cele mai multe informații)- regula neamestecului în faptele sociale și a observării directe- înregistrarea observației: descrierea, numărarea și măsurarea, înregistrarea mecanică, schița și desenul, colecționarea de obiecte- studiul complexelor de fapte- exemplificări

Cercetări ale "Școlii Gusti": Goicea-Mare (1925), Rușețu (1926), Nerej (1927), Fundu Moldovei[1]^{[nefuncțională]} (1928), Drăguș (1929, 1932, 1933), Runc (1930), Cornova (1931), Șanț (1935-1936)

• Henri H. Stahl, Nerej, un village d'une region archaique, 3 volume, 1939
• Ion I. Ionică, Dealu Mohului. Ceremonia agrară a cununii în Țara Oltului, 1943
• Xenia C. Costaforu, Cercetarea monografică a familiei, 1945.

Planul monografiei satului Nerej (Henri H. Stahl, 1939):

- vol. I -

I. Cadrul cosmic:1. Geografia fizică2. Geografia umană3. Considerații privind lupta omului cu natura

II. Cadrul biologic:1. Populația din Vrancea2. Structura natropologică a populației3. Istoria descendenței familiale4. Analiza demografică a zonei5. Alimentația locuitorilor6. Locuințele

III. Cadrul istoric:1. Satul - formă elementară a vieții răzeșilor2. Satele stup și roirile3. Organizarea cvasistală a Vrancei4. Luptele sociale în Vrancea5. Apariția satului Nerej actual6. Procesul de dizolvare a organizării sociale din Nerej

IV. Cadrul psihic:1. Colectivitatea psihică țărănească

- vol II -

I. Manifestările spirituale:1. Școala2. Biserica3. Teologia populară4. Știința populară5. Arta populară: arhitectura; literatura6. Ceremonii și obiceiuri

- vol III -

II. Manifestările economice:1. Categorii economice în satul Nerej2. Munca pământului3. Exploatarea pășunilor naturale4. Creșterea vitelor5. Exploatarea forestieră6. Industrii diverse7. Comerțul8. Unități economice: gospodăria și bugetele țărănești

III. Manifestările morale și juridice:1. Viața juridică în trecut2. Viața procesivă la Nerej3. Codul pădurilor

IV. Manifestări administrative

V. Unitățile sociale:1. Familia2. Gospodăria și familia lui I. Șt. Badiu3. Țiganii

VI. Procese și tendințe sociale:1. Invadarea terenului comun de către proprietățile particulare

• "Școala sociologică a lui Dimitrie Gusti", de Mircea Vulcănescu Arhivat în 9 mai 2007, la Wayback Machine.