Ilie Savu

Ilie Savu și-a început cariera de fotbalist la 14 ani, jucând ca atacant și ca portar. Primele două sezoane le-a petrecut la Prahova Ploiești, iar următorele 5 la Venus București. În această perioadă a jucat două meciuri pentru Echipa națională de tineret a României. După Venus, a semnat cu Corvinul Deva, unde în patru ani a avut puține meciuri din cauza Celui de-al Doilea Război Mondial.A și participat în al Doilea Război Mondial, fiind împușcat în timpul luptelor din Munții Tatra.^[3]După război a jucat pentru echipa CCA București, fiind portarul primei echipe a C.C.A-ului, unde a jucat trei ani înainte de a se retrage.^[4]

A antrenat Echipa de Aur a Stelei din 1956 când a luat campionatul și a jucat un turneu în Anglia. După Steaua a semnat cu Corvinul Hunedoara, echipă pe care a promovat-o în Divizia A. S-a întors în 1965 la Steaua pentru doi ani. Ilie Savu a fost președintele clubului Steaua pentru un singur an, în 1954.

În 1974, pe timpul mandatului său ca președinte al Secției de fotbal Steaua București, s-a construit stadionul din Ghencea.

În 1939, pe când evolua la tineretul lui Venus, Savu a fost martorul unui episod ca-n filme.

„Eram la antrenament pe la orele 15:30 - 16:00 și am auzit împușcături. Ne-am cățărat pe garduri și am văzut trei mașini de legionari cum demarau. După aceea, eu și coechipierii a trebuit să dăm declarații la Poliție, ca martori. Fusese ucis Armand Călinescu!”[5]

În anii 40, a absolvit două școli de ofițeri superiori: cea a Armatei Regale Române și cea din Germania, de la Postdam, cu specializarea motorizate. După 23 august 1944, a dezertat de la nemți și s-a întors la București, de unde a plecat să lupte pe Frontul de Vest, ajungând până în Munții Tatra. În timp ce încerca să salveze un camarad, a fost împușcat în picior.^[6]

Ilie Savu a murit pe 16 noiembrie 2010, la scurt timp după miezul nopții, la Spitalul Militar Central din București din cauza unor probleme hepatice.

Venus București

• Divizia A: 2
  • 1938–39, 1939–40

Steaua București

• Divizia A: 1
  • 1956 în colaborare cu Ștefan Dobay
• Cupa României: 2
  • 1955, 1964-65

Steaua București

• Cupa României: 2
  • 1965-1966, 1966-1967

La Wikiștiri găsiți reportaje referitoare la A murit Ilie Savu!

• Statistica lui Ilie Savu ca antrenor

Articole biografice

• Generalul din umbra lui Dragomir, 13 noiembrie 2009, Andrei Călin, Octavian Cojocaru, Evenimentul zilei
• Nea Ilie „Parașută“, 29 iulie 2011, Adrian Epure, Adevărul
• Ilie Savu, intre viata si moarte, fcsteaua.ro

Interviuri

• Interviu cu Ilie Savu, fcsteaua.ro