Gheorghe Vrănceanu

Născut într-o familie modestă de țărani, urmează școala primară în satul natal, unde este remarcat de învățător, la a cărui insistență este trimis la Liceul Teoretic „Mihail Kogălniceanu” din Vaslui.Matematica predată de Nicolae Abramescu îi stârnește interesul.Obține o bursă Adamachi la Facultatea de Științe în cadrul Universității din Iași, unde se înscrie la secția Matematică.Aici are ca profesori pe: Alexandru Myller, Vera Myller, Simion Sanielevici, Victor Vâlcovici, Simion Stoilow, care îi remarcă valoarea, astfel că încă din timpul facultății este numit preparator, iar după trecerea licenței este trimis la Roma pentru doctorat.

Opera sa matematică însumează peste trei sute de memorii, lucrări și articole publicate în reviste de mare circulație și cuprinde toate ramurile geometriei moderne, de la teoria clasică a suprafețelor, la noțiunea de spațiu fibrat, la care a descoperit domenii noi, a creat modele eficiente și a rezolvat probleme importante.

S-a ocupat de: spații neolonome, calculul diferențial absolut al congruențelor, mecanică analitică, geometrizarea ecuațiilor cu derivate parțiale de ordinul al doilea, teoria unitară neolonomă, spații cu conexiune conformă, spații parțial proiective, grupuri Lie, geometrie globală, grupuri de mișcări ale spațiilor cu dimensiune afină, spații cu conexiune local euclidiană, tensori armonici, spații Riemann cu conexiune constantă, curbura unei varietăți diferențiabile, scufundarea spațiilor curbe în spațiul euclidian, subvarietăți pe sferă, metoda de echivalență, spații cu conexiune neliniară și geometrizarea sistemelor mecanice.

Rezultatele sale au influențat opera unor matematicieni ca: T. Y. Thomas, V. V. Wagner, K. Yano, A. G. Walker, K. Nomizu, S. Kobayashi.

În 1963, Gheorghe Vrănceanu a fost decorat cu Ordinul Muncii.^[8]În iunie 1969 i s-a conferit titlul de Profesor universitar emerit al Republicii Socialiste România „în semn de prețuire a personalului didactic pentru activitatea meritorie în domeniul instruirii și educării elevilor și studenților și a contribuției aduse la dezvoltarea învățământului și culturii din patria noastră”.^[9]

• Gazeta Matematică, nr 10/1979.
• Liviu Nicolescu, Gabriel Teodor Pripoae, „Gheorghe Vrănceanu—successor of Gheorghe Țițeica at the geometry chair of the University of Bucharest", Balkan J. Geom. Appl. 10 (2005), no. 1, 11–20.
• Info Gheorghe Vrănceanu
• ro Biografie la Universitatea A.I. Cuza din Iași

• Membrii Academiei Române din 1866 până în prezent – V
• 105 ani de la nașterea lui Ghe.Vrănceanu și 110 de apariție a Gazetei Matematice, 28 octombrie 2005, Elena Solomon, Amos News