Francis Galton

Francis Galton
Date personale
Născut[11][12][13][14] Modificați la Wikidata
Birmingham, Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei[15] Modificați la Wikidata
Decedat (88 de ani)[11][12][13][14] Modificați la Wikidata
Haslemere, Anglia, Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei[16] Modificați la Wikidata
ÎnmormântatClaverdon[*][[Claverdon (village in United Kingdom)|​]] Modificați la Wikidata
PărințiSamuel Tertius Galton[*][[Samuel Tertius Galton (British scientist (1783-1844))|​]][17][18]
Frances Ann Violetta Galton[*][17][18] Modificați la Wikidata
Frați și suroriEmma Sophia Galton[*][[Emma Sophia Galton (author and financial advisor)|​]][18]
Lucy Harriott Galton[*][[Lucy Harriott Galton ((born 1809))|​]][18]
Elizabeth Anne Galton[*][[Elizabeth Anne Galton ((born 1808))|​]][18]
Erasmus Galton[*][[Erasmus Galton ((1815-1909))|​]][18]
Millicent Adele Galton[*][[Millicent Adele Galton ((1810-1883))|​]][18]
Darwin Galton[*][[Darwin Galton ((1814-1903))|​]][18] Modificați la Wikidata
Căsătorit cuLouisa Jane Butler[*][[Louisa Jane Butler (Née Butler. Daughter of George Butler (1774-1853); sister of George Butler (1819-1890) and of Heny Montagu Butler (1833-1918); wife (1853) of Sir Francis Galton (1822-1911).)|​]] (–)[18] Modificați la Wikidata
Cetățenie Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei Modificați la Wikidata
Ocupațiematematician
explorator
antropolog
genetician[*]
psiholog
geograf
meteorolog[*]
statistician
filozof
sociolog[*]
scriitor
fotograf
inventator
fiziolog[*]
eugenicist[*][[eugenicist (researcher or promoter of eugenics)|​]] Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba engleză[19][20] Modificați la Wikidata
Activitate
DomeniuTeoria probabilităților
antropologie  Modificați la Wikidata
Alma MaterKing's College
Trinity College
King Edward's School[*][[King Edward's School (school in Birmingham, UK)|​]]
Universitatea Cambridge[1]  Modificați la Wikidata
OrganizațiiSocietatea Regală din Londra
Societatea Regală de Geografie din Marea Britanie  Modificați la Wikidata
Conducător de doctoratWilliam Hopkins[*][[William Hopkins (English mathematician and geologist (1793-1866))|​]][2]  Modificați la Wikidata
DoctoranziKarl Pearson[3]  Modificați la Wikidata
Cunoscut pentrubean machine[*][[bean machine (device invented to demonstrate the central limit theorem)|​]]  Modificați la Wikidata
PremiiMembru al Societății Regale[*] (din )[4]
Medalia Copley ()[5][4]
Royal Medal ()[4]
Knight Bachelor[*][[Knight Bachelor (title granted to a man who has been knighted by the British monarch but not inducted as a member of one of the organised orders of chivalry)|​]] ()
Huxley Memorial Medal[*][[Huxley Memorial Medal (Award conferred by the Royal Anthropological Institute of Great Britain and Ireland)|​]] ()[6]
Medalia Darwin ()[7][4]
Darwin–Wallace Medal[*][[Darwin–Wallace Medal (medal awarded by the Linnean Society of London for "major advances in evolutionary biology")|​]] ()[8]
Fellow of the Royal Geographical Society[*][[Fellow of the Royal Geographical Society (Award and fellowship granted by the Royal Geographical Society)|​]] ()[9]
Founder’s Medal[*][[Founder’s Medal (award from the Royal Geographical Society)|​]] ()[10]  Modificați la Wikidata
Prezență online

Sir Francis Galton, FRS (n. , Birmingham, Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei – d. , Haslemere, Anglia, Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei), văr al lui Douglas Strutt Galton, văr al lui Charles Darwin, a fost un polimat victorian englez: antropolog, eugenist, explorator tropical, geograf, inventator, meteorolog, proto-genetician, psihometrician și statistician. El a fost numit cavaler în 1909.

Galton a produs peste 340 de lucrări și cărți. El a creat, de asemenea, conceptul statistic de corelație și a promovat pe scară largă regresia către medie. El a fost primul care a aplicat metode statistice pentru studia diferențele umane și inteligența ereditară și a introdus utilizarea chestionarelor și a sondajului pentru colectarea de date de la comunitățile umane, de care avea nevoie pentru lucrările genealogice și biografice și pentru studiile sale antropometrice.

El a fost pionier în eugenism, a utilizat pentru prima oară termenul în sine și expresia „natura versus educație” („nature versus nurture”). Cartea sa Hereditary Genius (1869) a fost prima încercare de a studia social științific geniul și măreția.[21]

Ca investigator al minții umane, el a fondat psihometria (știința de măsurare a facultăților mintale), precum și psihologia diferențială și ipoteza lexicală a personalității. El a inventat o metodă de clasificare a amprentelor digitale, care s-a dovedit utilă în domeniul științei medico-legale. El a realizat, de asemenea, o cercetare privind puterea rugăciunii, concluzionând că nu avea nici un efect asupra longevității celor pentru care s-au rugat.[22] Ca inițiator al meteorologiei științifice, el a conceput prima hartă meteorologică, a propus o teorie a anticiclonilor și a fost primul care a stabilit un registru complet pe termen scurt al fenomenelor climatice la scară europeană.[23] El a inventat, de asemenea, Fluierul Galton pentru testarea capacității de auz diferențiat.[24]

În 1877 a introdus conceptul de medie condiționată , adică speranța matematică a variabilei aleatoare Y, atunci când variabilei aletoare 'X i se dă o valoare determinată.De asemenea, a descoperit fenomene interesante: a calculat la un pictor numărul de aplicări de penel pe un portret, numărul împletiturilor unei perechi de ciorapi, numărul suplimentar de ani de viață de care se bucură membri unei familii etc.A introdus dactiloscopia la Scotland Yard, a înființat Eugenic Society, care a pledat pentru creșterea rasei umane pe principii raționale.

Unii contemporani l-au caracterizat drept excentric, iar alții au considerat că opera sa este serioasă și prezintă un înalt nivel de importanță.

Scrieri

  • 1869: Hereditary Genius (Londra, retipărit și în 1962);
  • 1874: English Men of Science (Londra);
  • 1877: Typical Laws of Heredity in Man;
  • 1887: Family Likeness in Stature.

Note

Bibliografie

  • Brookes, Martin (). Extreme Measures: The Dark Visions and Bright Ideas of Francis Galton. Bloomsbury. 
  • Bulmer, Michael (). Francis Galton: Pioneer of Heredity and Biometry. Johns Hopkins University Press. ISBN 978-0-8018-7403-1. 
  • Cowan, Ruth Schwartz. Sir Francis Galton and the Study of Heredity in the Nineteenth Century. Garland (1985). Originally Cowan's PhD dissertation, Johns Hopkins University, (1969). 
  • Ewen, Stuart and Elizabeth Ewen (2006; 2008) "Nordic Nightmares," pp. 257–325 in Typecasting: On the Arts and Sciences of Human Inequality, Seven Stories Press. ISBN: 978-1-58322-735-0
  • Forrest, D.W. (). Francis Galton: The Life and Work of a Victorian Genius. Taplinger. ISBN 978-0-8008-2682-6. 
  • Galton, Francis (). Memories of My Life. New York: E. P. Dutton and Company. 
  • Gillham, Nicholas Wright (2001). A Life of Sir Francis Galton: From African Exploration to the Birth of Eugenics, Oxford University Press. ISBN: 0-19-514365-5
  • Pearson, Karl. „The life, letters and labours of Francis Galton (3 vols. 1914, 1924, 1930)”. 
  • Posthuma D, De Geus EJ, Baaré WF, Hulshoff Pol HE, Kahn RS, Boomsma DI (). „The association between brain volume and intelligence is of genetic origin”. Nature Neuroscience. 5 (2): 83–84. doi:10.1038/nn0202-83. hdl:1871/18295. PMID 11818967. 
  • Quinche, Nicolas, Crime, Science et Identité. Anthologie des textes fondateurs de la criminalistique européenne (1860–1930). Genève: Slatkine, 2006, 368p., passim.
  • Stigler, S. M. (). „Darwin, Galton and the Statistical Enlightenment”. Journal of the Royal Statistical Society, Series A. 173 (3): 469–482. doi:10.1111/j.1467-985X.2010.00643.x. 

Legături externe

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Francis Galton
Wikicitat
La Wikicitat găsiți citate legate de Francis Galton.