Emeric Jenei

Emeric Jenei
Informații generale
Nume complet	Emeric Alexandru Jenei
Data nașterii	22 martie 1937 (87 de ani)[1]
Locul nașterii	Agrișu Mare, com. Târnova, Arad, România
Înălțime	1,76 m
Greutate	67 kg[2]
Post	Mijlocaș defensiv
Cluburi de seniori*
Ani	Club	Ap	(G)
1955–1956	UTA Arad	21	(2)
1957–1969	CCA București	254	(7)
1969–1971	Kayserispor	30	(4)
Echipa națională
Ani	Țară	Ap	(G)
1959–1964	România	12	(0)
Echipe antrenate
1972–1973	Steaua(secund)
1975–1978	Steaua
1978–1979	Bihor Oradea
1981–1982	CS Târgoviște
1983–1984	Steaua
1984–1986	Steaua
1986–1990	România
1991	Steaua
1992–1993	Ungaria
1993	MOL Fehérvár
1993-1994	Steaua
1995–1996	Panionios
1996	FCU Craiova
1999	Steaua
2000	România
* Apariții și goluri pentru echipa de club doar în cadrul campionatului intern
Modifică date / text

Emeric Jenei (numele de botez scris uneori Emerich^[3], în maghiară Jenei Imre; n. 22 martie 1937, Agrișu Mic, România) este un fost jucător și antrenor de fotbal român de etnie maghiară din România.

Între 1957-1969 a jucat la Steaua Bucuresti, echipă pentru care a marcat 7 goluri.

În anul 1986 a câștigat Cupa Campionilor Europeni ca antrenor al echipei Steaua Bucuresti al cărui lot era format la acea vreme din Helmuth Duckadam, Ștefan Iovan, Miodrag Belodedici, Anton Weissenbacher, Dumitru Stângaciu, Ilie Bărbulescu, Adrian Bumbescu, Tudorel Stoica, Ladislau Bölöni, Mihail Majearu, Marius Lăcătuș, Constantin Pistol, Gavrilă Balint, Victor Pițurcă, Marin Radu II și Lucian Bălan. Pentru această performanță a fost decorat în martie 2008 cu Ordinul „Meritul Sportiv” Clasa a II-a cu baretă.^[4][5]

Între 1986-1990 a fost antrenorul echipei naționale de fotbal a României.

La data de 8 mai 1998 colonelul în retragere Emeric Jenei din Ministerul Apărării Naționale a fost înaintat la gradul de general de brigadă (cu o stea).^[6]

Emeric Jenei a trăit la Oradea, alături de soția sa, Ileana Gyulai-Drîmbă (1946 - 2021), scrimeră medaliată. ^[7]