Lista domnilor Țării Românești

Aceasta este o listă a domnilor Țării Românești, de la prima mențiune a unui regim politic medieval situat între Carpații Meridionali și fluviul Dunărea, până la unirea cu Moldova în 1859, care a dus la crearea României.

Stăpânirea dinastică este greu de atribuit, având în vedere definiția tradițională liberă a familiei conducătoare. În principiu, prinții erau aleși din orice ramură a familiei, inclusiv fiii bastarzi ai unui domnitor anterior, fiind definiți ca os de domn, „de măduvă voievod”, sau ca având eregie, „ereditate ” (din latinescul hereditas); instituțiile însărcinate cu alegerea, dominate de boieri, aveau grade fluctuante de influență. Sistemul în sine a fost contestat de uzurpatori și a devenit învechit odată cu epoca fanariotă, când conducătorii au fost numiți de sultanii otomani; între 1821 și 1878 (data independenței României) au fost puse în practică diverse sisteme care îmbină alegerea și numirea. Domnitorii valahi, ca și domnitorii moldoveni, purtau titlurile de voievod („duce”) sau/și hospodar („domn, stăpân”); când se scria în română se folosea termenul Domn (din latinescul dominus).

Majoritatea conducătorilor nu au folosit forma numelui cu care sunt citați, iar mulți au folosit mai mult de o formă a numelui lor; în unele cazuri, domnitorul a fost menționat doar în surse străine. Numele complete sunt fie versiuni moderne, fie cele bazate pe mențiuni în diverse cronici.

Listă

Casa Basarab

Conducător	Ani	Familie	Căsătorit	Note
Basarab I	c. 1310 – 1352	Basarab	Margareta doi copii	fiul lui Thocomer; primul conducător ne-legendar al Țării Românești.
Nicolae Alexandru	1352–1364	Basarab	Maria Lackfy cinci copii Clara Dobokai doi copii Margareta Dabkai fără copii	fiul lui Basarab I
Vladislav I	c. 1364 – 1377	Basarab	necunoscut	fiul lui Nicolae Alexandru
Radu I	c. 1377 – 1383	Basarab	Anna un copil Ana-Călina c.1354 or 1355 doi copii	fiul lui Nicolae Alexandru
Dan I	c. 1383 – 1386	Dănești	Maria a Serbiei un copil	fiul lui Radu I
Mircea cel Bătrân	1386–1394 1397–1418	Basarab	Maria Tolmay șase copii Anca nici un copil	fiul lui Radu I. Țara Românească a ajuns la unul dintre culmile sale. A fost destituit de un uzurpator, Vlad.
Vlad Uzurpatorul	1394–1397	Dănești	Necunoscut	al doilea fiu a lui Dan I, a uzurpat tronul
Mircea cel Bătrân (din nou)	1386–1394 1397–1418	Basarab	Maria Tolmay șase copii Anca nici un copil	fiul lui Radu I. A redevenit voievod în 1397.
Mihail I	1418–1420	Basarab	necunoscut two children	Fiul lui Mircea cel Bătrân, a condus împreună cu tatăl său din 1415.
Radu Praznaglava	1420–1422 1426–1427	Basarab	necunoscut	Fiul lui Mircea cel Bătrân
Dan al II-lea	1422–1426 1427–1431	Dănești	necunoscut cinci copii	Fiul lui Dan I, membru al Ordinului Dragonului
Alexandru I Aldea	1431–1436	Basarab	necunoscut	Fiul lui Mircea cel Bătrân
Vlad Dracul	1436–1442 1443–1447	Drăculești	necunoscut un copil Cneajna a Moldovei trei copii	Fiu ilegitim al lui Mircea cel Bătrân; membru al Ordinului Dragonului (de acolo îi vine numele, drac însemnând dragon în acea perioadă); În timpul negocierilor din afara [[Țării Românești] cu Imperiul Otoman, fiul său Mircea a fost numit voievod. S-a întors pe tron în 1443, câștigând împortiva lui Ioan de Hunedoara, și detronândul pe Basarab al II-lea. A fost asasinat în 1447.
Mircea cel Tânăr	1442 1446–1447	Drăculești	Neînsurat	Fiul lui Vlad al II-lea Dracul, uneori nesocotit; a domnit cât tatăl lui a fost absent, în drumul său pentru a plăti tributul Imperiului Otoman; a fost demis de către Ioan de Hunedoara. S-a întors în 1446, conducând alături de tatăl său. A fost orbit și îngropat în viață de către Ioan de Hunedoara în 1447.
Basarab al II-lea	1442–1443	Dănești	Maria (Dobra) doi copii	fiul lui Dan al II-lea; Pus pe tron de către Ioan de Hunedoara, la război cu Vlad Dracul.
Vladislav al II-lea	1447–1448 1448–1456	Dănești	Neacșa un copil	fiul lui Dan al II-lea; sprijinit de Ioan de Hunedoara, Regent al Ungariei; Modul în care a ajuns pe tron este discutabil, dar cel mai acceptat este că l-a ucis pe Vlad al II-lea, iar apoi a fost înlocuit pe tron de Ioan de Hunedoara. Întorcânduse acasă în 1448, după ce l-a detronat pe Vlad Țepeș, a domnit din nou până la moartea sa într-o luptă corp la corp în potriva lui Vlad Țepeș, care a reluat tronul.
Vlad Țepeș	1448 1456–1462 1476	Drăculești	Ilona Szilágyi Între 1475 and 1476	fiu de al lui Vlad II Dracul, a invadat Țara Românească cât timp Vladislav era plecat, la bătălie cu Otomanii; A fost detronat în anul următor de către Ioan de Hunedoara. S-a întors în 1456, după ce l-a ucis pe Vladislav al II-lea în bătălie. A fost detronat din nou în 1462.
Radu cel Frumos	1462–1473 1473–1474 1474 1474–1475	Drăculești	Maria un copil	Fiul lui Vlad al II-lea Dracul; Din 1473 la război cu Basarab al III-lea.
Basarab Laiotă cel Bătrân	1473 1474 1474 1475–1476 1476–1477	Dănești	Neînsurat	Fiul lui Dan al II-lea; A fost la război cu Radu al III-lea; prima domnie
Basarab cel Tânăr Țepeluș	1477–1481 1481–1482	Dănești	Maria un copil	fiul lui Basarab al II-lea
Mircea al III-lea Dracul	1481	Drăculești	Neînsurat	fiu ilegitim al lui Vlad al II-lea
Vlad Călugărul	1481 1482–1495	Drăculești	Maria Palaiologina 1487 un copil	fiu al lui Vlad al II-lea Dracul
Radu cel Mare	1495–1508	Drăculești	Cathrina Crnojevic of Zeta șase copii	fiul lui Vlad Călugărul
Mihnea cel Rău	1508–1509	Drăculești	Smaranda nici un copil Voica trei copii	Fiul lui Vlad Țepeș
Mircea al III-lea	1509–1510	Drăculești	Maria a Serbiei 1519 doi copii	fiul lui Mihnea cel Rău
Vlad cel Tânăr	1510–1512	Drăculești	Anca Înainte de 1508 un copil	fiul lui Vlad Călugărul; cunoscut și ca Vlăduț
Neagoe Basarab	1512–1521	Craiovești	Doamna Despina 1505 șase copii	Probabil fiul lui Pârvu Craiovescu sau Basarab al IV-lea; Cea mai acceptată teorie este că a devenit rege ca și fiul lui Basarab al IV-lea, fiind defapt fiul lui Pârvu. Cât a domnit el, Țara Românească a atins apogeul cultural.
Doamna Despina (Regentă)	1521–1522	Branković/ Craiovești	Neagoe Basarab al V-lea 1505 șase copii	Regentă de partea fiului ei.
Teodosie	1521–1522	Craiovești	Neînsurat	sub regenția mamei sale Doamna Despina
Radu de la Afumați	1522–1523 1524 1524–1525 1525–1529	Drăculești	Voica a Bucsani trei copii Ruxandra Basarab După 1525 nici un copil	fiu ilegitim al lui Radu cel Mare; aliat cu Craioveștii
Vladislav al III-lea	1523 1524 1525	Dănești	Necunoscut	nepotul lui Vladislav al II-lea
Radu Bădica	1523–1524	Drăculești	Necunoscut	fiul lui Radu al IV-lea.
Basarab al VI-lea	1529		Necunoscut	Nedinastic; Fiul lui Mehmed-Bey.
Moise Vodă	1529–1530	Dănești	Necunoscut	fiul lui Vladislav al III-lea. Ultimul din familia Dănești.
Vlad Înecatul	1530–1532	Drăculești	Anna a Moldovei 1531 nici un copil	fiul lui Vlad cel Tânăr
Vlad Vintilă	1532–1535	Drăculești	Zamfira un copil Rada un copil	fiul lui Radu cel Mare
Radu Paisie	1535–1545	Drăculești	Stana trei copii Ruxandra Basarab c.1541 trei copii	fiul lui Vlad Vintilă de la Slatina
Mircea Ciobanul	1545–1552 1553–1554 1558–1559	Drăculești	Doamna Chiajna Iunie 1546 șapte copii	fiul lui Radu IV.
Radu Ilie	1552–1553	Drăculești	Necunoscut	Fiul lui Radu de la Afumați
Pătrașcu cel Bun	1554–1558	Drăculești	Voica de Slatioare patru copii	fiul lui Radu Paisie
Doamna Chiajna (regentă)	1559–1564	Drăculești	Mircea Ciobanul Iunie 1546 șapte copii	Regentă de partea fiului ei.
Petru cel Tânăr	1564–1568	Drăculești	Jelena Crepovic a Transilvaniei 22 August 1563 un copil	fiul lui Mircea Ciobanul
Alexandru al II-lea Mircea	1568–1574 1574–1577	Drăculești	Ecaterina Salvaresso 1558 Pera un copil	Fiul lui Mircea al III-lea Dracul; de mulți numit Oaie Seacă; în 1574 a fost exilat de "Vintilă", dar s-a întors în același an la tron.
Vintilă	1574	Drăculești	Necunoscut	fiul lui Petru Pătrașcu cel Bun
Ecaterina Salvaresso (regentă)	1577–1583	Salvaresso/Drăculești	Alexandru II Mircea 1558 Pera un copil	Regentă de partea fiului ei, Mihnea II. Detronat de Petru al II-lea.
Petru Cercel	1583–1585	Drăculești	Neînsurat	fiul lui Petru Pătrașcu cel Bun
Mihnea Turcitul	1585–1591	Drăculești	Neaga de Cislau Iunie 1582 trei copii	A plătit pentru asasinarea uzurpatorului său. S-a întors și a domnit singur.

Casa Bogdan-Mușat

Conducător	Portret	Ani	Familie	Note
Ștefan Surdul		1591–1592
Alexandru cel Rău		1592–1593		a domnit și Moldova (1592)

Casa Basarab și Movilă

Conducător	Ani	Familie	Note
Mihai Viteazul	1593–1600	Drăculești	acorzând unora, a fost fiul ilegitim al lui Petru Pătrașcu cel Bun; a domnit și Transilvania (1599–1600) și Moldova (1600), aducând, pentru un scurt timp, cele trei principate sub o unire personală .
Nicolae Pătrașcu	1599–1600	Drăculești	Fiul lui Mihai Viteazul, a condus împreună cu tatăl său din 1599.
Simion Movilă	1600–1601 1602	Movilești
Radu Mihnea	1601–1602 1611 1611–1616	Drăculești	fiul lui Minhea al II-lea Turcitul; prima domnie
Radu Șerban	1602–1610 1611		Nepotul lui Neagoe Basarab al V-lea. Prima domnie
Ocupație Transilvăneană: stăpânire directă de Gabriel Báthory (1611)
Gavril Movilă	1616	Movilești	fiul lui Simion Movilă; Prima domnie

Diverse dinastii

Conducător	Ani	Familie	Note
Alexandru Iliaș	1616–1618		Prima domnie
Gavril Movilă	1618–1620	Movilești	A doua domnie
Radu Mihnea	1620–1623	Drăculești	A patra domnie
Alexandru Coconul (Alexander the Child-Prince)	1623–1627	Drăculești	fiul lui Radu Mihnea
Alexandru Iliaș	1627–1629		A doua domnie
Leon Tomșa	1629–1632
Radu Iliaș	1632
Matei Basarab	1632–1654	Brâncovenești
Constantin Șerban	1654–1658		fiul ilegitim a lui Radu Șerban
Mihnea al III-lea	1658–1659
Gheorghe Ghica	1659–1660	Ghica
Grigore Ghica	1660–1664	Ghica	Prima domnie
Radu Leon	1664–1669
Antonie Vodă din Popești	1669–1672
Grigore Ghica	1672–1673	Ghica	A doua domnie
Gheorghe Duca	1673–1678
Șerban Cantacuzino	1678–1688	Cantacuzino
Constantin Brâncoveanu	1688–1714	Brâncovenești
Ștefan Cantacuzino	1714–1715	Cantacuzino
Stăpânirea fanariotă (1715–1821)
Nicolae Mavrocordat	1715–1716	Mavrocordato	Prima domnie
– Ocupație Habsburg	1716
Ioan Mavrocordat	1716–1719	Mavrocordato
Nicolae Mavrocordat	1719–1730	Mavrocordato	A doua domnie
Constantin Mavrocordat	1730	Mavrocordato	Prima domnie
Mihai Racoviță	1730–1731	Racoviță	Prima domnie
Constantin Mavrocordat	1731–1733	Mavrocordato	A doua domnie
Grigore Ghica	1733–1735	Ghica	Prima domnie
Constantin Mavrocordat	1735–1741	Mavrocordato	A treia domnie
Mihai Racoviță	1741–1744	Racoviță	A doua domnie
Constantin Mavrocordat	1744–1748	Mavrocordato	A patra domnie
Grigore Ghica	1748–1752	Ghica	A doua domnie
Matei Ghica	1752–1753	Ghica
Constantin Racoviță	1753–1756		Prima domnie
Constantin Mavrocordat	1756–1758		A cincea domnie
Scarlat Ghica	1758–1761	Ghica	Prima domnie
Constantin Mavrocordat	1761–1763		A sasea domnie
Constantin Racoviță	1763–1764	Racoviță	A doua domnie
Ștefan Racoviță	1764–1765	Racoviță
Scarlat Ghica	1765–1766	Ghica	A doua domnie
Alexandru I Ghica	1766–1768	Ghica
– Ocupație Rusă	1768
Grigore al III-lea Ghica	1768–1769	Ghica
– Ocupație Rusă	1769–1770
Emanuel Giani Ruset	1770–1771	Rosetti	de asemenea numit Manole sau Manolache
Alexandru Ipsilanti	1774–1782	Ipsilanti	Prima domnie
Nicolae Caragea	1782–1783	Caradja
Mihai Suțu	1783–1786	Familia Șuțu	Prima domnie
Nicolae Mavrogheni	1786–1789
– Ocupație Habsburgică	1789–1790		comandant militar: Prințul Josias de Saxe-Coburg
Mihai Suțu	1791–1793	Soutzos	A doua domnie
Alexandru Moruzi	1793–1796	Moruzi	Prima domnie
Alexandru Ipsilanti	1796–1797	Ypsilanti	A doua domnie
Constantin Hangerli	1797–1799
Alexandru Moruzi	1799–1801	Moruzi	A doua domnie
Mihai Suțu	1801–1802	Soutzos	A treia domnie
Alexandru Suțu	1802	Soutzos
Constantin Ipsilanti	1802–1806	Ypsilanti
– Ocupație Rusă	1806–1812
Ioan Gheorghe Caragea	1812–1818	Caradja
Caimacam	1818		asistat de Vornic Barbu Văcărescu, Vistier Grigore Ghica și Logofăt Samurcaș
Alexandru Suțu	1818–1821	Soutzos
Caimacam	1821
Tudor Vladimirescu	1821		liderul revoltei anti-fanariote
Scarlat Callimachi	1821	Callimachi
Grigore IV Ghica	1822–1828	Ghica
– Ocupație rusă	1828–1834		comandați militari: Fyodor Pahlen, Pyotr Zheltukhin, și Pavel Kiseleff
Guvernul Regulamentul Organic (1832–1856)
Alexandru Dimitrie Ghica	1834–1842	Ghica
Gheorghe Bibescu	1842–1848	Craiovești / Brâncovenești / Știrbei / Bibescu
Guvernul Provizoriu	1848		Metropolitan Neofit II, asistat de Christian Tell, Ion Heliade Rădulescu, Ștefan Golescu, Gheorghe Magheru, Gheorghe Scurti
Locotenența domnească	1848		Christian Tell, Ion Heliade Rădulescu, Nicolae Golescu
Ocupație Rusă și Otomană	1848–1851		comandanți militari: Omar Pasha și Alexander von Lüders
Caimacam	1848
Barbu Știrbei	1848–1853	Știrbei	Prima domnie
Ocupație Rusă	1853–1854
Ocupație Otomană	1854
Ocupație Austriacă	1854–1856		comandant militar: Johann Coronini-Cronberg
Barbu Știrbei	1854–1856	Știrbei	A doua domnie
Protectorat înființat de Tratatul de la Paris (1856–1859)
Caimacam	1856–1858
Căimăcămie de trei	1858–1859		Ioan Manu, Emanoil Băleanu, Ioan Al. Filipescu
Alexandru Ioan Cuza	1859–1862		a domnit și peste Moldova într-o unire personală
Principatele Unite ale Moldovei și Țării Românești de la 1862.
Alexandru Ioan Cuza	1862–1866		a domnit și peste Moldova într-o unire personală
Carol I al României	1866–1881	Hohenzollern-Sigmaringen	O nouă constituție a început să fie folosită din 1866 dând țării numele oficial România, iar pe 26 Martie 1881, țara a devenit Regatul României.
Pentru conducătorii de mai târziu, vezi Regii României.

Note

Bibliografie

Constantin Rezachevici - Cronologia critică a domnilor din Țara Românească și Moldova a. 1324 - 1881, Volumul I, Editura Enciclopedică, 2001
Ioan Scurtu, Ion Alexandrescu, Ion Bulei, Ion Mamina - Enciclopedia de istorie a României, Editura Meronia, București, 2001

Bibliografie suplimentară

Ștefan Grigorescu, Domnitorii și arhiereii Țării Românești. Ctitoriile și mormintele lor, Editura Cuvântul Vieții a Mitropoliei Munteniei și Dobrogei, București, 2009
Pompiliu Tudoran, Domnii trecătoare, domnitori uitați, Editura Facla, 1983
Radu Popescu, Constantin Filipescu, Istoriile domnilor Țării Romînești, Editura Academiei Republicii Populare Romîne, 1963

Legături externe

Basarabii

Materiale media legate de Domnii Țării Româneşti la Wikimedia Commons

Search