Cristian Tudor Popescu

scritor și inginer român
Cristian Tudor Popescu
Date personale
Născut (67 de ani)[1] Modificați la Wikidata
București, România Modificați la Wikidata
Cetățenie România Modificați la Wikidata
Religienici una (ateu)
Ocupațiescriitor, gazetar, filmolog, comentator de tenis, sportiv, inginer
Limbi vorbitelimba română Modificați la Wikidata
StudiiUniversitatea Politehnica din București
Activitatea literară
Activ ca scriitorLiteratura română contemporană
1987 - prezent
PatronajAdevărul  Modificați la Wikidata
Operă de debutPlanetarium - 1987

Cristian Tudor Popescu (n. , București, România) este un inginer român care s-a făcut remarcat, după 1989, ca scriitor, filmolog, jurnalist la ziarul "Adevărul". A fost director fondator al ziarului "Gândul", după ce în 2005 a plecat de la "Adevărul", împreună cu o parte din redacție. Are un doctorat în cinematografie, cu o teză pe tema propagandei și manipulării în filmul românesc.[necesită citare] Jurnalistica sa e caracterizată de o înaltă plasticitate a limbajului, precum și de exprimarea de judecăți tăioase, inechivoce și pesimiste.[2] [sursa nu confirmă]

Biografie

Cristian Tudor Popescu s-a născut la data de 1 octombrie 1956 în orașul București. A absolvit în anul 1981 Facultatea de Automatică și Calculatoare din București, obținând diploma de inginer.

Numele său real este Cristian Popescu, însă și-a adăugat prenumele tatălui, Tudor, datorită unei înțelegeri cu poetul Cristian Popescu care presupunea ca primul dintre cei doi care va publica un text să își păstreze numele, iar celălalt să facă o schimbare care să îi deosebească.[3]

Înainte de a fi devenit un ziarist recunoscut, el s-a remarcat ca autor de proză științifico-fantastică.

Redacția cotidianului Adevărul

Din anul 1991 a fost angajat al cotidianului Adevărul, ca redactor șef adjunct (1991-1996) și apoi ca redactor-șef (1996-2005). De asemenea, a fost redactor-șef al săptămânalului Adevărul literar și artistic (1992-2005).

În martie 2003, după decesul lui Dumitru Tinu, este ales președinte al Clubului Român de Presă, demisionând din această funcție în noiembrie 2006, pe motiv că „ziariștii au devenit, în prea mare măsură, niște mercenari”.[4][5] În februarie 2007, Cristian Tudor Popescu a candidat la aceeași funcție pentru încă un an și a fost votat cu 113 voturi pentru, 16 împotrivă și 8 abțineri.[6]

În anul 2005, a demisionat de la cotidianul Adevărul alături de alți 81 de jurnaliști și, împreună cu Mircea Dinescu, a fondat ziarul Gândul.[7] La data de 12 ianuarie 2008, Cristian Tudor Popescu a demisionat din funcția de director al cotidianului „Gândul”, însă a rămas editorialist al publicației[8][9].

A avut numeroase apariții în mass-media, îndeosebi în cadrul unor talk-show-uri, Cap și Pajură (Realitatea Tv, împreună cu Emil Hurezeanu), CineTePrinde (în calitate de critic și istoric de film), Întâlnire cu presa (ProTv, împreuna cu Dumitru Tinu), Scurt pe doi (Tvr1, împreuna cu Ralu Filip), Cap limpede (Digi 24, împreuna cu Claudiu Pândaru), Cinematepeca (Digi 24, în calitate de critic și istoric de film), Cap la Cap (Recorder, împreună cu Anca Simina). Din 2012 până în prezent, emisiunea Judecata de Joi de la radio Europa FM.[10]

Declarat, pe baza sondajelor de opinie, de 4 ori consecutiv ziaristul și analistul politic nr. 1 al României, în anii 2005, 2006, 2007, 2008.[11]. Deținător al premiului european pentru jurnalism al Fundației ZEIT-Stiftung, în valoare de 10.000 euro, în anul 2002.[12] Distins cu Ordine dei Giornalisti, înmânat de președintele Italiei, Carlo Azeglio Ciampi, în decembrie 2004.[13]

Pe 30 iulie 2015, Cristian Tudor Popescu și-a anunțat demisia de la ziarul online Gândul, unde ocupa funcția de editorialist.[14] În același an a lansat împreună cu Claudiu Pândaru, Florin Negruțiu și Alex Livadaru proiectul editorial Republica.ro.[15]

Activitatea de jurnalist s-a suprapus cu cea de comentator politic. În prezent este comentator politic la postul de radio Europa FM.

Un pasionat de tenis și de filme, Cristian Tudor Popescu publică adesea cronici dedicate ambelor domenii. A analizat revenirea antrenorului Daren Cahill in echipa Simonei Halep. Totodată a criticat festivismul produs de Ion Țiriac pentru Simona pe Arena Națională după Wimbledon.

Cristian Tudor Popescu este filmolog, doctor în cinematografie [necesită citare]} al Universității Naționale de Artă Teatrală și Cinematografică I.L. Caragiale, unde a susținut un curs de Tehnici de Manipulare și Propagandă în Cinematografie și Televiziune.[16] [sursa nu confirmă]

Afilieri

  • Membru al Uniunii Cineaștilor din România (UCIN).

Operă

Bibliografie selectivă

  • 1987 -- Planetarium, Editura Albatros - Premiul Congresului European de science fiction, Montpellier, Franța
  • 1991 -- Vremea mânzului sec, Editura Cartea Românească; ediția a doua, 1998, Editura Polirom
  • 1993 -- Imperiul oglinzilor strâmbe, Societatea Adevărul - antologie de literatură științifico-fantastică
  • 1997 -- Copiii fiarei (DU Style); ediția a doua, 1998, Editura Polirom
  • 1998 -- Timp mort, Editura Polirom
  • 2000 -- Omohom - ficțiuni speculative, Editura Polirom
  • 2000 -- România abțibild, Editura Polirom
  • 2001 -- Un cadavru umplut cu ziare, Editura Polirom
  • 2004 -- Nobelul românesc, Editura Polirom
  • 2004 -- Sportul minții, Editura Humanitas[17]
  • 2004 -- Libertatea urii, Editura Polirom
  • 2005 -- Trigrama Shakespeare – Ficțiuni speculative
  • 2007 -- Luxul mortii - Editura Polirom
  • 2009 -- Cuvinte rare - Editura Polirom[18]
  • 2011 -- Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficțiune (1912-1989) - Editura Polirom [19][20] — Premiul Academic al Uniunii Cineaștilor din România, pe anul 2011.[21]
  • 2013 -- Filmar - Editura Polirom [22][23]
  • 2016 -- Viața și Opera, Editura Polirom
  • 2022 -- Dumnezeu nu e mort, Editura Polirom
  • 2024 -- Râsul dracului. Interceptări, informații desecretizate, autodenunțuri, Editura Polirom[24]

Volume colective

Traduceri

Cărți audio

Doar vocea aparține lui Cristian Tudor Popescu, el nefiind autorul acestor cărți.

  • 2008 -- Charles Seife, Zero. Biografia unei idei periculoase (Matematica de la zero. Fizica lui zero) - Editura Humanitas[25]

Aprecieri critice

„Gazetarul acesta este mai înainte de toate, un scriitor. Un condei absolut extraordinar, unul dintre cele mai puternice condeie literare din ultimul deceniu.”

Amenzi

În 2014, Colegiul director al Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) a hotărât în unanimitate amendarea lui Cristian Tudor Popescu cu 2.000 de lei pentru discriminarea romilor într-un articol din ziarul "Gândul". Fragmentul din ziar suna așa: „Astă toamnă am participat la Paris la o întâlnire internațională. Cea mai neplăcută situație de care m-am lovit a fost confundarea, voită sau nu, a țiganilor autori de infracțiuni pe bandă rulantă în Franța cu români. M-am străduit cât am putut să explic că acești țigani hoți, cerșetori, criminali, nu au legătură cu românii. Că au o cultură internațională a fărădelegii, proprie etniei lor, căreia trebuie să-i facă față întreaga Europă, nu România de una singură.” CNCD a decis că respectivul fragment „reprezintă discriminare și încalcă dreptul la demnitate al persoanei, conform art. 2, alin. (1) coroborat cu art. 15 din O.G. nr. 137/ 2000, republicată, cu modificările și completările ulterioare”.[26] Replica lui Cristian Tudor Popescu, în editorialul Pot să votez un țigan la președinția României, din Gândul, 7 august 2014.[27] Deși a considerat decizia nedreaptă, Popescu a plătit amenda și nu a contestat-o.[28][29] În alte cazuri ulterioare, când atacurile sale dure la adresa unor personalități publice s-au soldat cu amenzi din partea CNCD, Popescu le-a contestat cu succes în instanță.

În 2018, în timpul guvernării Vioricăi Dăncilă, Popescu a numit-o pe Dăncilă „pavian cu mantie” într-o emisiune la Digi 24. A fost amendat cu 1.000 lei de CNCD, care a considerat că această comparație este o hărțuire și o încălcare a dreptului la demnitate.[30] În urma contestației depuse în Justiție, amenda a fost anulată de Curtea de Apel București.[31]

C.T. Popescu a publicat în un articol critic la adresa patriarhului Daniel, pe care l-a numit „Satana în sutană”.[32] Biserica ortodoxă a reacționat, numindu-l „diavol”, „om mic și veninos”, „cap pleșuv și deloc limpede” (cu referire la emisiunea Cap limpede de la Digi24 pe care o prezenta Popescu).[33] Popescu a fost amendat cu 5.000 lei de CNCD, care a considerat că articolul ar încălca dreptul la demnitate al patriarhului.[34] În urma contestației depuse în Justiție, amenda a fost anulată de Curtea de Apel București.[35]

Note

Legături externe

Interviuri

Dialoguri

Vezi și