Catedrala Patriarhală din București
Unelte
General
Tipărire/exportare
În alte proiecte
Catedrala Patriarhală | |
![]() | |
Informații generale | |
---|---|
Confesiune | Ortodox |
Hram | Sfinții Împărați Constantin și Elena |
Jurisdicție religioasă | Arhiepiscopia Bucureștilor ![]() |
Țara | ![]() ![]() |
Localitate | București |
Adresa | Dealul Mitropoliei |
Coordonate | 44°25′28″N 26°05′52″E ({{PAGENAME}}) / 44.42457°N 26.09782°E |
Ctitor | Constantin Șerban Basarab |
Lungime | 28 m (lungime interioară) |
Lățime | 14,60 (lățimea în pronaos) |
Istoric | |
Data începerii | 1654 |
Data finalizării | 1658 |
Localizare | |
Modifică date / text ![]() |
Catedrala Patriarhală este o biserică din București, situată pe Dealul Patriarhiei, ctitorită de voievodul Constantin Șerban și soția acestuia, Bălașa, între anii 1654-1658. Biserica, purtând hramul Sfinții Împărați Constantin și Elena, a fost sfințită în timpul lui Mihnea al III-lea în anul 1658, iar la scurt timp a fost transformată în Mitropolie. După primul război mondial Mitropolia a fost transformată în Patriarhie (în 1925).
Catedrala Patriarhală din București este inclusă în Lista monumentelor istorice din România, având codul de clasificare B-II-m-A-18571.01.[1]
Nu s-au păstrat date despre meșterul care a coordonat construirea edificiului, singurele nume păstrate fiind cele ale dregătorilor care au supravegheat ridicarea bisericii: logofătul Radu Dudescu și Gheorghe Sufariu.
Biserica a fost restaurată de mai multe ori, în 1792-1799, 1834-1839, 1850, 1886, 1932-1935, motiv pentru care în prezent construcția nu mai păstrează forma originală, de-a lungul timpului aducându-i-se diverse completări și ajustări. Biserica adăpostește moaștele Sfântului Dimitrie Basarabov (Sf. Dimitrie cel Nou), așezate într-o raclă de argint, aduse din Bulgaria la data de 13 iulie 1774.
În prezent, catedrala este integrată în „Ansamblul patriarhal”[2], compus din[1]: