Betametazonă

compus chimic
Betametazonă
Identificare
Număr CAS378-44-9[1][2]  Modificați la Wikidata
PubChem9782[3]  Modificați la Wikidata
DrugBankDB00443  Modificați la Wikidata
ChemSpider9399[4]  Modificați la Wikidata
UNII9842X06Q6M[1]  Modificați la Wikidata
KEGGD00244[5]  Modificați la Wikidata
ChEMBLCHEMBL632[6]  Modificați la Wikidata
Cod ATCS03BA03[7]  Modificați la Wikidata
SMILES
InChI
Date chimice
FormulăC₂₂H₂₉FO₅[3]  Modificați la Wikidata
Masă molară392 u.a.m.[3]  Modificați la Wikidata

Betametazona este un medicament glucocorticoid sintetic, având proprietăți antiinflamatoare și imunosupresive. Este utilizată în multe afecțiuni, precum cele dermatologice inflamatorii și în unele boli autoimune.[8][9][10] Căile de administrare disponibile sunt: orală, intramusculară și topică-cutanată (la nivelul pielii).[8]

Compusul a fost patentat în 1958 și aprobat pentru uz medical în Statele Unite ale Americii în anul 1961.[8][11] Formularea de uz cutanat se află pe lista medicamentelor esențiale ale Organizației Mondiale a Sănătății.[12] Este disponibil sub formă de medicament generic.[8]

Utilizări medicale

Betametazona este utilizată:

  • la nivel topic, în tratamentul afecțiunilor dermatologice inflamatorii, precum: dermatita atopică, eczema de contact, prurit non parazitar, lichen plan și psoriazis[10]
  • parenteral, în tratamentul unor afecțiuni precum: insuficiența suprarenală, hipercalcemia, tiroidita, bolile reumatice, boala Crohn, sarcoidoza și ca adjuvant în tuberculoza pulmonară și extrapulmonară.[8][9]

Efecte adverse

Principalele efecte adverse severe asociate tratamentului cu betametazonă sunt: creșterea riscului de dezvoltare a infecțiilor, slăbiciunea musculară, reacțiile alergice severe și psihoza.[8][10] Utilizarea pe termen lung poate duce la instalarea insuficienței suprarenale.[8]

Note

Vezi și

  • Dexametazonă

Format:Glucocorticoizi